Acum, că s-a încheiat campania electorală, e vremea clarificărilor. Am văzut că persoana mea a suscitat un interes major în ultimele luni, atât din partea presei, cât și a unor politicieni din Neamț.
Am fost o țintă continuă a atacurilor și am „încasat” lovitură după lovitură. Așa că am decis să stric „știrile bune” cu câteva amănunte …adevărate.
E timpul să răspund.
Dacă cineva își imaginează că mă poate lovi la nesfârșit și nu primește nimic înapoi, dă dovadă de naivitate.
M-am alăturat echipei social-democrate de ani buni și nu m-au interesat funcțiile politice. M-au interesat proiectele concrete și răspunsul la întrebarea: Ce putem face pentru oameni? Povestea că eu „tai și spânzur” în organizație o poate spune – și o poate crede – numai cineva care nu înțelege viața internă a unui partid. Pentru că, în realitate, deciziile se iau în forurile de conducere, în care ajungi exclusiv prin alegeri.
Am plecat din PDL nemulțumită de politica pe care acel partid o făcea atunci: închideri de spitale, austeritate și măsuri lipsite de solidaritate socială. Drumurile ni s-au despărțit și am ales un partid în care am găsit ceea ce mă interesa pe mine: aplecarea spre oameni, politica făcută pentru toate categoriile. Un partid pentru care fiecare om contează. Am ales întodeauna în funcție de oameni. Pentru mine, echipa este importantă. Și nu îmi este indiferent lângă cine merg pe un drum.
Interesant este că numai despre mine s-a spus că am fost în PDL și am ajuns în PSD. Despre cei care au fost în PDL și sunt astăzi în PNL, în conducerea centrală sau din județul Neamț, văd că nu se spune nimic. La nivel national sunt, de exemplu, Raluca Turcan sau Vasile Blaga, iar la nivel județean, tot ca exemple aleatorii, sunt domnii Leoreanu sau Dragoș Chitic, primar al municipiului Piatra Neamț. Să nu uităm că PDL a fuzionat cu PNL …Deci toată structura pedelistă se regăsește azi în PNL, nu în PSD! Cum de sunt trasă eu la răspundere, care am plecat la social-democrați? Pe bune?
Petiția referitoare la Spitalul Bicaz
Am lansat Petiția de salvare a Spitalului Bicaz pentru a sensibiliza opinia publică și a avea atitudine civică, în condițiile în care acea unitate deservește 50.000 de nemțeni și a beneficiat de investiții substanțiale din partea Ministerului Sănătății (în timpul Guvernului PSD) și a Consiliului Județean Neamț. La cum decurg lucrurile sub noul guvern liberal, mă tem că nu doar spitalul Bicaz se va închide, ci și altele…Am scris aici, pe blog, un text pentru cei ce au uitat…
PSD nu a pus în aplicare niciun fel de plan de comasare sau închidere a spitalelor.
Chiar dacă a existat la un moment dat intenția de a face o analiză a eficientizării unităților sanitare, nu s-a pus problema închiderii vreunui spital. Dar am convingerea că PNL va readuce în România politica de austeritate a fostului PDL și nu putem permite să se întâmple, din nou, ca în 2011, când au fost închise 67 de spitale. Inclusiv cel din Bicaz. Cred cu tărie că Spitalul Bicaz își justifică existența și sper că nemțenii nu au uitat dramele din anii 2011 – 2014, când mureau oamenii cu zile pentru că nu aveau medici aproape. Eu, una, nu uit!…Puteți semna și voi, aici!
„Dată afară” cu …demisie
S-a spus despre mine că „am fost data afară” și de la Compania Salrom, unde am fost președinte al Consiliului de Administrație, și din Guvern. Nimic mai fals. Aceste titluri de maidan nu doar că murdăresc publicațiile respective, dar sunt toxice pentru societatea noastră. Este degradant pentru un jurnalist – oricât ar fi de apropiat de opozanții mei politici – să nu își respecte meseria și să nu încerce să obțină și de la subiectul articolelor sale un punct de vedere. Este printre cele mai elementare norme ale conduitei profesionale. Mandatul meu la Compania Salrom s-a încheiat conform prevederilor legale. Numirea mea a fost provizorie, dat fiind statutul meu de demnitar. Am avut o colaborare extraordinară cu cei de acolo și am fost onorată să îi cunosc pe angajați și pe cei din management. Dar drumul meu nu este conectat la o corporație, ci …la oameni.
Nici de la Guvern nu am fost „dată afară”, ci am plecat prin demisie. Și nu am fost singura! Majoritatea – dacă nu toți – consilierii premierului au făcut la fel. Iar o minimă documentare ar fi probat asta. În Monitorul Oficial există deciziile noastre de încetare, cu precizarea că au avut loc la cerere.
Tămășeni. O altă perspectivă
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, eu și colegii mei am mers în județ pentru a-i chema la vot pe nemțeni. Este o parte a politicii pe care mi-am asumat-o de la 16 ani, de când am intrat în această lume cu totul specială.
Nu e ușor să mergi din poartă în poartă, să împarți pliante și să convingi oamenii să voteze candidatul tău.
Cine spune că e ușor, minte. Pentru că lucrul direct cu oamenii nu este ușor. Sunt diferite temperamente, diferite opinii, diferite nevoi. Între cele două tururi ale alegerilor, campania m-a dus în comuna Tămășeni. O comunitate în care PSD Neamț a obținut un scor mic. A fost o provocare pentru mine, recunosc! Cu atât mai mult cu cât am avut doar o săptămână la dispoziție să încerc să schimb lucrurile!
Am stat de vorbă cu oamenii, i-am ascultat, am observat cu atenție locul.
Nu am spus nicio clipă ceva negativ despre ceva sau cineva. Nu acesta îmi este felul. Dimpotrivă. Prin urmare, mulți mi-au dat numerele lor de telefon și cu siguranță voi păstra legătura cu ei. La final, numărul voturilor a crescut. După câteva zile de campanie, am trecut de la 10 la sută, la 20 la sută. Știu că veți spune că nu e mult. Dar pentru mine e important că, în doar câteva zile, procentul s-a dublat. Întotdeauna, depinde de perspectiva din care privești lucrurile!